PRINCIPII DE ORGANIZARE
ȘI FUNCȚIONARE
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit
principiilor Iegalității, imparțialității și controlului
ierarhic.
a) Ori de cāte ori sunt īntrunite condițiile prevăzute de
Iege pentru a acționa īn vederea protejării unui interes public,
procurorul trebuie să acționeze īn modul și prin mijloacele
prevăzute de Iege.
Procurorul nu poate acționa decāt īn Iimitele
competenței sale, prin mijloacele și īn cazurile stabilite prin
dispozițiile Iegale. Cu alte cuvinte, īși exercită atribuțiile
numai īn temeiul Iegii. Misiunea specifică de esență a
Ministerului Public este asigurarea respectării Iegii.
b) Potrivit principiului imparțialității, īn
spiritul prevederilor art.16 din Constituție care statuează că
"Nimeni nu este mai presus de Iege", procurorul, īn
calitatea sa de reprezentant al īntregii societăți, de apărător
al ordinii de drept, al drepturilor și Iibertăților cetățenilor,
are obligația să-și exercite atribuțiile cu obiectivitate,
indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenența
sa social politică.
Procurorul trebuie să vegheze ca organele Ia a căror activitate
participă sau a căror activitate o supraveghează, să aplice
Iegea fără discriminare.
c) Subordonarea ierarhică, un alt principiu al
activității Ministerului Public, se concretizează īn aceea că
procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului
acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat
conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași
circumscripție teritorială.
Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date īn
conformitate cu Iegea, sunt obligatorii pentru procurorii din
subordine, dar īn instanță procurorul de ședință este Iiber să
prezinte concluziile pe care Ie consideră īntemeiate potrivit
Iegii, ținānd seama de probele administrate īn cauză.
Desigur că procurorul ierarhic superior poate să īndeplinească
oricare dintre atribuțiile procurorilor din subordine și să
suspende ori să infirme actele și dispozițiile acestora dacă
sunt contrare Iegii.
Īn soluțiile dispuse, procurorul este independent, īn condițiile
prevăzute de lege.
Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai īn
cazul suspendării sau al īncetării calității acestuia, ori īn
absența sa, dacă există cauze obiective care justifică urgența
și care īmpiedică rezolvarea sa.
Ministerul Public acționează pentru respectarea acestui
principiu și pentru asigurarea permanentă a Iegalității
dispozițiilor emise de procurorii cu funcții de conducere.
Ministerul Public este independent īn relațiile
cu celelalte autorități și īși exercită atribuțiile numai īn
temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Parchetul funcționa sub conducerea ministrului
justiției. Procurorii se bucurau de stabilitate.
Procurorul general era numit de către Prezidiul Marii Adunări
Naționale, la propunerea Guvernului, după recomandarea
ministrului justiției.
Legea
nr. 6/1952 pentru īnființarea și organizarea Procuraturii
elimina din textele legislative sintagma „Minister Public”
īnlocuind-o cu termenul „procuror” iar Parchetul este numit
Procuratura.
Noua
instituție astfel creată era un organ independent, subordonat
exclusiv organului suprem al puterii de stat și Consiliului de
Miniștri. Procurorul general era numit de Marea Adunare
Națională. Procuratura exercita activitatea de supraveghere și
asigurare a respectării legii, apără drepturile și interesele
legale ale cetățenilor.
A
fost īnființată Procuratura Generală ca aparat central de
conducere a tuturor unităților de procuratură formată din 8
direcții și 3 servicii.
Odată
cu adoptarea Legii nr. 60/1968 pentru organizarea și
funcționarea Procuraturii, a Codului penal și a Codului de
procedură penală, Romānia devine prima țară din Europa centrală
și de Est care reintroduce īn legislație principii procesual
penale europene, eliminānd influențele sovietice.
Legea
prevedea dreptul procurorului de a da dispoziții obligatorii și
de a lua măsuri cu privire la efectuarea oricărui act de
urmărire penală, precum și de a īncuviința, autoriza, confirma
sau infirma actele și măsurile procesuale ale organului de
urmărire penală.
Se
consacra dreptul procurorului de a efectua orice act de urmărire
īn orice cauză și obligativitatea efectuării urmăririi īn
cazurile prevăzute de lege.
Atribuțiile organelor procuraturii se exercitau numai īn baza
legii și a dispozițiilor organelor ierarhic superioare.
Procurorul ierarhic superior putea să īndeplinească oricare din
atribuțiile procurorilor din subordine sau să suspende ori să
anuleze dispozițiile acestora.
Īn
decembrie 1991 a fost adoptată noua Constituție a Romāniei, cu
modificările și completările efectuate īn 2003, care reflectă
schimbările democratice produse īn țară īn decembrie 1989 și
consacră o serie de principii noi īn ceea ce privește
activitatea judecătorească.
La 1
iulie 1993 a intrat īn vigoare Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, care, īn conformitate cu prevederile
constituționale, reintroduce termenul de „minister public",
punānd bazele organizării și funcționării noii instituții.
S-a
recunoscut calitatea de magistrat procurorului și dreptul
acestuia la stabilitate īn funcție.
Prin
această lege a fost eliminată din competența procurorului
atribuția de supraveghere generală, păstrāndu-i-se numai
atribuțiile judiciare.
Īn
urma modificării din 1996, a fost eliminată denumirea de Parchet
General și a fost instituită funcția de procuror general al
parchetului de pe lāngă curtea de apel.
Ulterior revizuirii Constituției prin
Legea nr. 429 din 13 octombrie 2003, au fost adoptate Legea nr.
303 din 28 mai 2004 privind statutul magistraților (denumire
modificată īn 2005 prin īnlocuirea termenului „magistrați” cu
„judecători și procurori”) și Legea nr. 304 din 28 mai 2004
privind organizarea judiciară, care au īnlocuit Legea nr.
92/1992, armonizānd legislația romānă cu cea europeană, īn
procesul de pregătire a integrării Romāniei īn Uniunea
Europeană.
S-a statuat independența procurorului īn
soluțiile pe care le dispune, iar cariera magistratului a trecut
īn competența Consiliului Superior al Magistraturii, au fost
reglementate noile structuri specializate de combatere a
corupției și crimei organizate. |